Vreau şi mȃine o zi cu cer senin!

 Mă ridic din pat speriată de ora tȃrzie, trag draperia, deschid fereastra şi mă opresc puţin să-ntreb natura ce-mi oferă în această zi de sărbătoare.

Tot în jur a pris culoare, soarele atȃt de strălucitor mă salută cu razele lui puternice, albastrul cerului în care cȃte un norisor prinde curaj şi îşi face apariţia arată un început promiţător al unei zile cu adevărat de primavară plină de surprize.

Zȃmbesc şi ies afară din casă, parcă păşind într-un tărȃm de poveste, totul era vesel şi colorat în jur, păsărelele treceau deasupra mea dansȃnd prin mirosul floricelelor, caisul înflorit îşi mişca uşor crengile în adierea lină a vȃntului, iar pămant avea un învelis atȃt de verde şi fraged.

Am întins braţele învȃrtindu-mă prin mirosul îmbietor al florilor din jur, părul îmi era jucăuş în bătaia vȃntului, eram fericită dȃndu-mi seama că lumea toată e a mea!

“ Astăzi, este soare afară, 
E primăvară!
Fac ce-mi spune inima…”