In noaptea asta atȃt de gri cȃnd totu-i parca oprit în jur, gȃndul haotic îmi umblă redȃndu-mi amintiri şi astăzi vi în sufletul meu mort.
E rece patul şi al visului etern făgaş mă aşteaptă, nu voi iubi în el decȃt trupul mort în brațele amare ale suspinului regret.
Nu m-ai uitat şi ăsta e singurul lucru pentru care zȃmbesc în oglinda întunecată, căci lȃnga mine nimeni nu-i să-mi aline al nemuririi melancolic dor ce tu mi l-ai lăsat în suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu