Ȋţi e oare dor de mine în zori?
Mă întreb dacă te vei întoarce la mine vreodată.
Oare când va fii acel vreodată?
Şi imediat îmi răspund hotărâtă la toate sutele de întrebări cu NU.
“Nu, nu o să se întoarcă.”
“Nu, nu se gândeşte la mine.”
“Nu, nu îi e dor şi nici nu i-a fost vreodată.”
.........................
Asta e pentru tine, căci am înnebunit aşteptând să te întorci aici, la cea ce te iubeşte.
Cum ai reuşit să mă faci să te iubesc aşa?
Cu ce oare ai putut tu să mă infectezi şi nu au putut alţii?
Ce ai impregnat în mine de nu poate fi scos de nimeni?
Ce le lipseşte altora şi tu ai ?
Oare doar durerea, trădarea şi dezamăgirea ce mi-ai lăsat-o te fac atât de diferit?
Sau poate chiar e iubirea ta atȃt de diferită de a lor?
Sunt egoistă chiar de ştii că nu-mi stă în fire.Ȋncă mai atârn de speranţa că eşti sau poate vei fi al meu, doar al meu ...
Da de unde! Poate doar în vise, dar chiar şi acolo îmi apari alături de ea.
P.S.: Ţine minte scumpule, mi-am promis că astea sunt ultimele gânduri aruncate către tine.
Ce crezi, o să fie aşa? O să reuşesc?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu